Orașul Byala

Orașul Byala este a doua cea mai mare localitate din regiunea Ruse.

Poziția sa strategică la o intersecție importantă încă din cele mai vechi timpuri și câmpiile fertile din bazinul râului Yantra au jucat un rol-cheie în dezvoltarea așezării. De fiecare dată când stai pe podul construit de meșterul Kolyo Ficheto, orice drum te va duce spre cel puțin o cetate antică – Nove lângă actualul Sviștov, Nicopolis ad Istrum, apoi Țareveț din Veliko Târnovo, Kale de lângă Popovo, urmat de Madara, Pliska și nu în ultimul rând Sexaginta Prista – „Portul celor 60 de corăbii” – actualul oraș Ruse.

Date despre cele mai timpurii etape din istoria Byalei nu există. Numele localității provine, se pare, de la culoarea deschisă a stâncilor care însoțesc râul. Unele artefacte sugerează că aici a existat viață încă din antichitate. Primele surse scrise apar abia în registrele Imperiului Otoman, la mijlocul secolului al XVI-lea. Unele ipoteze susțin că începuturile Byalei se leagă de un punct de adunare al ostașilor ce apărau granița nordică a Primului Țarat Bulgar, în timp ce altele o pun în legătură cu Vladimir Rasate și susținătorii săi, refugiați de mânia țarului Boris.

În Evul Mediu, Byala era un sat cu populație vasală. În anii 1830, o epidemie de ciumă a decimat o mare parte din locuitori. După aceea însă, satul a intrat într-o perioadă de renaștere, în care viața s-a stabilizat, iar meșteșugurile și agricultura au devenit principalele ocupații ale localnicilor.

În anii 1860, când Midhat Pașa a fost numit valiu al vilaietului Dunării, una dintre prioritățile sale a fost construirea drumului Ruse – Niș. O parte esențială a acestui proiect a fost construirea podului peste râul Yantra lângă Byala. Chiar și astăzi, structura de piatră a podului realizat de Kolyo Ficheto se înalță peste râu și este pe bună dreptate unul dintre simbolurile orașului. Pentru construcție s-au cheltuit 700.000 de groși, doi ani de muncă și efortul neobosit al multor meșteri din regiune. Rezultatul este și astăzi recunoscut: una dintre cele mai importante creații arhitecturale ale epocii sale din Peninsula Balcanică.

Una dintre cele mai glorioase perioade ale orașului Byala este în timpul Războiului Ruso-Turc. După trecerea Dunării la 27 iunie 1877 lângă Sviștov, trupele și însuși țarul rus Alexandru al II-lea au ajuns și au fost întâmpinați pe podul lui Kolyo Ficheto.

Timp de peste douăzeci de zile, cartierul general al armatei ruse a fost stabilit în fosta casă a haremului lui Mehmed Bei. Acolo s-au luat numeroase decizii importante pentru desfășurarea războiului. În zona din jurul satelor Mechka, Pirgovo, Katse­lovo, Gorno Ablanovo, Trăstenik, s-au purtat bătălii cu armata otomană.

După mutarea comandamentului rus, în clădirea eliberată a fost instalat spitalul militar nr. 48. Acesta a fost apreciat personal de celebrul chirurg rus Dr. Nikolai Pirogov. Aici a lucrat și a murit baroneasa Julia Vrevskaya, despre care Victor Hugo a scris: „Trandafirul Rusiei, rupt pe pământ bulgăresc…”.

Astăzi, în aceeași clădire se află Muzeul Războiului Ruso-Turc, ale cărui exponate provin din arhivele și depozitele militare ale împăratului Alexandru al II-lea. De asemenea, în Byala pot fi vizitate:

• Monumentul soldaților ruși de lângă râul Yantra,

• Monumentul lui Kolyo Ficheto, lângă podul omonim,

• Monumentul lui Panayot Volov și Georgi Ikonomov, revoluționari din Răscoala de la Aprilie,

• Biserica Sfântul Gheorghe

• Turnul cu ceas, construit încă din vremea lui Mehmed Bei.